Foarte mult m-a ajutat și mi-a deschis mintea faptul că știu limba engleză. Aș da impresia că la școală mi-a plăcut foarte mult și că am învățat la materia asta. Adevărul e exact opusul.

Nu numai că nu mi-a plăcut să învăț la engleză dar nu mi-a plăcut să învăț la nimic. N-am aspirat niciodată la o carieră în ceva și pe deasupra am avut zero motive să învăț. Nu mă înțelege greșit n-am nimic cu școala.

Prima mea amintire

Deci cum am învățat eu engleză? Răspunsul este “pur și simplu”. Totul a început cu desenele animate de pe Cartoon Network. La vremea când mă uitam eu la ele nu erau dublate și rulau numai în engleză.

Acesta era logo-ul pe care îl aveau în colțul ecranului pe când mă uitam eu la desene.

Dacă e să derulez în spate și să încerc să-ți spun prima amintire care mi-o amintesc de când mă știu este că mă aflam pe covor, în genunci cu privirea în sus spre televizorul care se afla la distanță de 2 metri de mine și era pe desene.

Sunt sute de cazuri în care copiii ca au învățat engleza accidental dintr-un lucru atât de banal. Mai târziu în viață am “promovat” și am trecut în clasa a 2-a, adică am început să joc jocuri video care ghici…erau tot în limba engleză.

Mintea unui copil este înfricoșător de plastică, bazele comunicării în engleză s-au instalat îndeajuns de bine încât puteam să înțeleg filmele fără subtitrări. Așa că, de ce să mai pun subtitrări cand am crescut mai târziu?

Uitându-mă la filme am ajuns să înțeleg și mai bine limba engleză, ca urmare am putut s-o și vorbesc. Nu numai că am învățat să vorbesc, dar am învățat și jargoanele lor, cuvinte care nici nu apar la școală.

Deci până la urmă cum ai învățat engleza?

Nu a existat zi din viața mea în care să nu citesc, să aud și să gândesc ceva în engleză. De mic copil de când mă uitam la desene până astăzi mi-am petrecut timpul în fața ecranului. Adică laptopul, că la televizor nu m-am mai uitat mai mult de 5 minute de pe la 17 ani. Televizorul este mort pentru mine.

În fine, ideea este că am învățat engleza prin expunere. Cel mai mult a ajutat faptul că am fost expus când eram copil. Atunci ești cel mai ușor de învățat. Sper să nu te gândești acum că e bine să lași copiii în fața televizorului. Mai bine e să o învețe sistematic la școală sau cu un profesor în particular cu toate regulile teoretice.

Și așa că pentru faptul că am învățat engleza accidental și toată lumea mi-a spus “Vai! Ce bine vorbești engleza! Cred că ți-a plăcut la școală.” am avut un simț fals al egoului și m-am supra valutat. Un merit pe care nu l-am câștigat prin muncă asiduă.

Mi-a căzut doar o carte bună. S-a întâmplat ca în viața mea să fiu expus la limba engleză mai des decât cetățeanul obișnuit.

Defectele din vorbire

Când eram la liceu în clasa a XI-a, era un consilier cu un nume al cărui nu-l mai știu, să se odihnească în pace fiindcă a murit după puțin timp după ce l-am cunoscut. Avea niște teste pe care trebuia să le completez pentru a-mi descoperi orientarea profesională. Cu alte cuvinte asta făcea, consiliere.

Îmi amintesc că la el în birou i-am spus odată că “vorbesc foarte bine limba engleză” și el mi-a răspus “ești sigur?” ca și cum era în dezacord cu mine. El a continuat “așa credeam și eu mai demult dar mai târziu mi-am dat seama ca nu era chiar așa“.

În timp, după ce-am mai crescut și am mai coborât cu picioarele pe pământ mi-am dat seama că avea dreptate. M-a durut, cel puțin pe ego-ul meu ce a spus atunci dar poate că și de asta a durut. Că avea dreptate.

Regulile gramaticale și acuaritețea corectitudinii cuvintelor lasă de dorit din când în când. Pe laptop am instalat un corector care îmi evidențiază greșelile. Am să-ți arăt ba chiar niște screenshoturi cu rapoartele pe care mi le dă săptămânal.

Hmmm…defapt, dacă stau și mă uit mai bine stau destul de bine. Cel puțin de data asta. Sunt cuvinte totuși pe care mă străduiesc să le scriu și uneori chiar mă uit pe internet să văd care e forma corectă. Ca “limited” care se vede în prima imagine.

Chiar și așa, un american mi-a spus odată “stai liniștit, vorbești engleza mai bine decât mulți dintre americani“. A spus-o mai mult ca o glumă dar în același timp am văzut cu ochii mei că mulți sunt analfabeți.

Presupun că și orele de gramatică din clasa a VI-a au rămas stocate tot în subconștient.

La sfârșitul zilei ideea este că n-am nici cel mai mic habar de regulile lor gramaticale. Scriu și vorbesc engleza după cum o simt că are sens.

Nici regulile gramaticale ale limbii române nu le cunosc. Tot ce citești de la mine vine din simplul fapt că “știu” că așa trebuie.

O fascinație pentru cultura americană

În primul rând dacă tot vorbim de gramatică nu știu dacă se scrie “americană” cu A mare sau a mic dar presupun că e cu a mic din moment ce nu e un nume sau o denumire. Hei! Se pare că tot știu ceva!

Lăsând gluma la o parte voi spune că…ce? N-a fost amuzant? Dar acum pe bune, mi-am amintit pentru o secundă de învățătoare cum îmi spunea de regula asta.

În fine. Vroiam să spun că de când mă știu am purtat o admirație pentru cultura americană. Nu știu dacă eu am decis asta sau așa am fost programat de la atâtea desene animate, filme și jocuri de-a lungul anilor.

Probabil ambele fiindcă și astăzi cred ca America e un continent foarte tare. De la mediu până la sistemul de guvernământ. Decentralizarea prin state mi se pare o idee genială. În felul ăsta ai parte de mai multă diversitate pe același teritoriu.

Una din cele mai mari ambiții ale mele este să ajung acolo. Unul din motive ar fi că e cel mai greu loc de ajuns și nu oricine poate să intre și să stea prea mult. Nu doar să ajung dar să și am ședere nelimitată. Green cardul cu alte cuvinte.

Te-a ajutat sau te ajută să ști engleza?

Dacă ar fi să-ți dau niște sfaturi în viață, printre primele cu care aș începe ar fi “Învață engleza!“. Cele mai bune materiale de studiu pe care le-am găsit au fost în limba engleză și de asta și prefer să-mi i-au sursele din engleză.

Când ști engleza ți se deschid porțile la întreaga Lume! Am fost prin câteva locuri inclusiv Anglia, Franța și Italia. Chiar și la locul de muncă, am întâlnit straini care s-au simțit delectați să converseze cu un cetățean român care știe engleză și pe care îl poate întreba o sumedenie de lucruri generale.

Odată ce o ști ți se deschis porțile spre niște oportunități extraodinare. Mă gândesc ba chiar să mă înscriu și să-mi iau cambridge-ul. Un examen pentru o diplomă care atestă în mod oficial că ști limba engleză foarte bine.

Concluzie

Am folosit cuvântul engleză și engleza de 31 de ori în total. Le-am folosit atât de des în acest articol încât am fost curios să văd de câte ori au fost folosite. Te-am înebunit cu cuvintele astea.

Acum la modul cel mai serios dacă e vreo concluzie de tras din tot articolul ăsta este să înveți limba engleză dacă nu o ști. Mai ales dacă ai de gând să te dezvolți pe plan profesional. Este o investiție în tine necesară!

Știu, sunt norocos că o știu pentru simplul fapt că am învățat-o accidental. Uneori totuși mă întreb, chiar am învățat-o accidental? Și astăzi folosesc translatorul când dau peste un cuvânt pe care nu-l cunosc.

Poate că în spatele acestei abilități se află un proces și literalmente mii de ore în fața calculatorului. Un preț tot a fost plătit…dar care l-am plătit…cu plăcere 🙂

Arata-le prietenilor!