Salut! A trecut EXACT un an de la postarea ultimului articol. Timp în care s-au petrecut foarte multe. Evenimente pe plan fizic, spiritual (deși distincția nu prea este, amândouă merg mână în mână), financiar, relațional…

Unul dintre clarificările pe care le-am făcut a fost să mă decid dacă vreau să mai scriu pe blog sau nu și în principal astăzi am să vorbesc despre asta. Sunt sigur că lumea se întreabă de ce n-am mai postat, mai ales fără să anunț.

Uitase-și De Ce O Fac

Acesta este primul lucru care-mi apare în minte. Când m-am apucat o făceam pur și simplu din bucuria de a mă exprima în scris. Simțeam în interiorul meu, în piept, un sentiment cald de plăcere pură.

Practic ceea ce s-ar numi activitate intrinsecă nu extrinsecă, în adevăratul sens al cuvântului.

Intrinsec, definiție…

Motivația intrinsecă o ai atunci când faci un lucru din plăcerea de a-l face. Dacă ești un om care își câștigă existența făcând ceva și face o activitate ca desenatul în timpul liber atunci putem pune pariu că este vorba de ceva intrinsec.

Extrinsec, definiție…

Motivația extrinsecă se referă la atunci când primești ceva din exterior pentru activitatea pe care o faci. Cel mai simplu exemplu sunt banii, dar poate fi vorba și de alte rezultate sau anumite circumstanțe. Poți să mergi la sală doar din dorința de a face mușchi și nu că-ți face plăcere. Vrei un rezultat.

Ajunse-și Să Mă Uit Mai Mult La Rezultate

Pe măsură ce scriam tot mai mult pe blog pierdeam din vedere motivul pentru care scriam. Aveam propus obiectivul de a posta săptămânal, 1 articol de cel puțin 1.000 de cuvinte.

Problema era că mă interesa mai mult să mă țin de asta decât ce scriu și scăzuse calitatea articolelor până în punctul în care nu eram eu însumi mulțumit de ele.

Al 2-lea lucru la care începuseși să mă uit era să cresc blogul. Nu-i nimic în neregulă cu asta dar devenise scopul. Iar scopul ăsta nu era deajuns de motivant pentru mine ca să scriu, un motiv extrinsec.

Devenise O Muncă Din Cauza Asta

Era timpul să scriu și pentru că mă forțam cu mintea “Trebuie” nu mă gândeam decât la faptul că eu am de postat un articol pe când poziția cea mai optimă ar fi fost să fiu detașat și să las loc liber inspirației și creativității.

Uite, chiar acum când scriu nu depun un efort, îmi vin cuvintele în minte și articolul se crează de la sine. Habar n-aveam ce am să scriu astăzi. Când mă uit la ce-am scris până acum s-a conturat ceva foarte frumos! De care sunt foarte mulțumit. Pare ca și cum l-am plănuit tot dar pot spune mai degrabă că articolul s-a manifestat.

De Astăzi Postez Articole În Continuare

Am să continui să scriu. Îmi propun tot un articol pe săptămână ca înainte dar nu îneapărat 1.000 de cuvinte. Am să-mi transpun ideea și când simt că am terminat ce-am avut de spus închei.

Mi-a mai venit în minte din când în când să postez câte un articol, așa, pentru că mi-ar face plăcere s-o fac. Asta are o însemnătate pentru mine. Îmi spune ceva. Pe fondul unui sentiment plăcut, îmi spune că este un lucru bun de făcut.

Am avut înclinații de a scrie din totdeauna. Am gravitat în jurul calculatoarelor și m-am jucat de-a scriitorul când eram mai mic. Am un mediu în care pot să le combin pe amândouă.

Dacă nu ști ce ți-ar place să faci sau ce te pasionează uită-te puțin în trecut. Ai să găsești indicii. Am citit asta de pe undeva.

Aurevoir

Apropo, mașina de scris pe care o vezi la copertă, m-am jucat pe așa ceva când eram mic la o prietenă de-a mamei. Ah, ce nostalgie…recunoștință femeii că m-a lăsat s-o butonez fără ca să-și ia panică că i-o stric. Ha! Ha!

Mulțumesc că ai citit până aici.

Să ai o zi frumoasă plină de bucurii! 🙂

Arata-le prietenilor!