Am avut un an pauză de la scris pe blog, timp în care am descoperit niște lucruri importante, mi-am schimbat abordarea asupra vieții. Mai demult mă uitam la dezvoltare personală ca la un mediu prin care am să obțin abilități ce au să-mi aducă condiții exterioare. Bani mulți, prieteni, casă, mașină, excursii și toate lucrurile pe care aproape orice om și le dorește.

Motivul pentru care căutam toate lucrurile astea erau ca să mă facă pe mine să mă simt într-un anume fel. Mai fericit, mai împlinit, să simt că-mi trăiesc viața la maxim.

Dar m-am înșelat, alergând după lucrurile astea mă găsesc tot mai nefericit, uitând să mă bucur de ceea ce contează cu adevărat, de prezent și de ce am ACUM în jur. Cum a spus o prietenă “Am uitat realmente să mă bucur.”

Trebuie să recunosc, că și eu, realmente, am uitat să mă bucur.

Bucuria nu apare în urma obținerii unui lucru chiar dacă aparent așa pare. Ceea ce se întâmplă este că noi creem o poveste în capul nostru de tipul “Așa am să mă simt când aia o să se întâmple!” și când ajungi acolo trăiești starea aceea, HA! Măcar dacă am trăi starea aia pe care ne-o imaginăm, 90% din cazuri ajungem în sfârșit “acolo” și suntem dezamăgiți de experiență fiindcă nu ne-a făcut să ne simțim așa cum ne-am așteptat.

Prin dezvoltarea personală pe care am practicat-o până acum un an mă concentram pe aspecte exterioare, superficiale e un cuvânt potrivit.

Mulțumesc cu recunoștință prietenilor mei dragi care cu iubire zilnic îmi relevă tot mai mult încotro trebuie să-mi îndrept atenția. Spre mine.

Dezvoltare personală, Personală, “Persona” de la personalitate nici nu-i un cuvânt potrivit. Prefer mai degrabă s-o numesc Dezvoltare-Interioară.

Mi se relevă tot mai mult despre viață. Continui călătoria mea în a descoperi cine sunt, nu în exterior, ci în interior…călătoria interioară.

De un an încoace mi s-a dezvăluit prin anumite situații aspecte despre mine de care nu eram conștient. Nerăbdare, neliniște, judecată față de alte persoane, rigiditate, și că nu mă comport frumos cu mine. Dacă nu mă comport frumos cu mine cum să mă comport altfel cu alte persoane?

Am conștientizat astăzi următoarea etapă din drumul meu. Dezvoltarea Interioară. Un drum în care aspir spre cultivarea calităților, înțelegeri a cine sunt eu și a înțelepciunii.

Actualizare

Am simțit nevoia să mai adaug câteva cuvinte ca să clarific niște puncte. Ieri când am postat am făcut-o ca să scot articolul deși în interiorul meu simțeam că nu am terminat. Sunt mulțumit însă de ce-am scris fiindcă am făcut-o din inimă și este cea mai actuală conștientizare a mea. Una foarte importantă pentru mine de altfel deoarece afectează foarte mult viziunea mea asupra vieții și modul în care voi acționa de acum încolo.

Bucuria Momentului

În primul rând am declarat că am uitat să mă bucur și vreau să vorbesc puțin despre asta. Bucuria e o stare interioară, o atitudine, un mod de a fi, “sunt un om punctual” la fel de bine cum pot spune “sunt un om bucuros”.

Am văzut la unii oameni că tot timpul zâmbesc, glumesc și se bucură. Asta nu înseamnă că ei n-au probleme de rezolvat dar și-au format o atitudine prin care tot timpul se distrează și vreau și eu să fac asta.

Dezvoltare Interioară!

Acea stare este construită ca oricare alta, SE LUCREAZĂ LA EA, nu te naști cu ea. Pot să dau vina pe părinți, scoală, societate și alți factori de mediu. “Da, eu sunt așa din cauza lor.” și așa este. Total adevărat. Dar am să las asta să fie o scuză ca să nu fiu altfel? Nu.

Zilnic, cum îmi amintesc, tot mai mult caut motiv să râd din orice, să glumesc cu oamenii să-i fac și pe ei să râdă. Mă uit la episoade de Stand-Up comedy, mă uit la filme de comedie, caut bancuri și la rândul meu rând la toate lucrurile la care am oportunitatea să râd, chiar și la o situație dificilă.

La început puțin mai rigid dar încetul cu încetul văd cum se formează un obicei. Punându-mi atenția în direcția asta văd cum în timp am să reușesc să mă amuz din orice și să fiu o prezență vie, radiantă de bucurie! în orice împrejurare de oameni, și asta vreau.

Dezvoltare Interioară, lucru cu mine interior, nu Dezvoltare Personală, muncă dusă în exterior pentru acumularea condițiilor materiale.

Averea Exterioară

Nu înseamnă că dacă mă pun să mă dezvolt interior și că dacă lucrurile exterioare nu-mi aduc desăvârșirea eu n-am să mai încep un business sau o carieră. Asta e o extremă. Spun că este greșit să fac lucrurile astea în speranța că am să fiu altcineva, interior. Ceea ce cu adevărat contează.

Acum caut mai degrabă un unghi în care să combin plăcutul cu utilul. Caut să fac lucrurile în așa fel încât să mă bucur de ce fac acum. Asta poate însemna schimbarea unei atitudini sau chiar schimbarea modului în care îmi desfășor lucrul, anumite aspecte la lucru sau lucrul cu totul. Aici vorbind la capitolul bani.

“Conclujăn” =))

Deci, ca rezumat, am să fac lucrurile din interior spre exterior, să pornesc de la cultivarea unui mod de a fi interior, lucrez la stare ACUM și nu din exterior spre interior, căutarea unor circumstanțe undeva în viitor care au să mă facă să mă simt împlinit…care au să-mi aducă acea stare…cândva. Este o abordare total diferită, opusă chiar.

Arata-le prietenilor!